02 aprilie 2019

Într-o țară normală, o companie precum CFR nu ar trebui să mai existe

În Japonia dacă trenul întârzia cât a întârziat azi trenul meu -cu care am parcurs o distanță de 12 km- era subiect de ştiri. N-am pretenția să avem trenuri care vin la secundă în România, dar nici să fim în cealaltă extremă. Să parcurgi 12 km în 50 de minute mi se pare exagerat. Dacă o luam pe jos ajungeam mai repede. Iar dacă nu era considerat serviciu public, CFR nu mai exista de mult. Un studiu făcut de Banca Mondială indică faptul că CFR e de facto în faliment. 

La cum arată vagoanele -ca să nu amintim de toalete în care vomiți la propriu deși tu nu te duci acolo pentru că ți-ar fi rău la stomac- la ce condiții sunt, la ce viteză au, adăugând la asta că doar în ultimele luni au deraiat câteva trenuri sau ca exemplu, că pe relația Bucureşti Nord – Sighetu Marmației trenul are doar un vagon iar uneori două, deși înainte avea 15, şi la ce întârzieri se raportează anual (5 milioane de minute în 2017) și că nu s-a mai construit nimic, iar personalul care e însărcinat cu verificarea liniei (pe sectorul unde fac eu naveta) e în pericol de moarte pentru că-şi execută sarcina mort de beat pentru că „ăştia-s oamenii, alții n-avem„, pentru că podurile peste râuri (Ruta Hărman – Întorsura Buzăului, în zona Budila – pe râul Târlung) se prăbușesc şi sunt mari șanse să se refacă în 60-70 de ani, o companie precum CFR nu ar trebui să mai existe. Nu în felul ăsta!




Klaus Iohannis a fost cu trenul de la București la Ploiești. S-a mândrit și cu faptul că și-a cumpărat bilet, deci nu a mers ca un ștab. Bravo lui, respect! Dar mă întreb, la toaletă a fost să facă pipi? Să vadă cum e? Cunoaște situațiile mai sus expuse? Și dacă da, de ce s-a ajuns aici?

Avantajul pe care îl are circulația pe căile ferate, este acela că trenul e considerat pe bună dreptate cel mai sigur mijloc de transport în comun. Dar în altă parte! La noi, de câteva luni încoace se întâmplă să deraieze tren după tren, iar unul s-a întâmplat să cadă de pe un viaduct. Noroc că mecanicul de locomotivă era beat și trenul era marfar, și nu de călători.

Și de ce deraiază trenurile? Că nu s-a investit în infrastructură. De ce nu s-a investit? Că nu s-a vrut! De ce nu s-a vrut? Nu-s jurnalist și poate ar trebui ca cineva calificat să facă o investigație amplă, ca la carte, de la A la Z, cu tot ce înseamnă asta:  de la dispariția câtorva mii de vagoane de marfă care au fost vândute la fier vechi până la cauza situațiilor mai sus expuse. Articolul ăsta, (sau postarea asta, cum vrei să-i spui) e scris dintr-un unghi foarte mic, atâta cât poate auzi și vedea o persoană. Avem și instituții pentru asta, faceți-vă treaba! 

Cei care au furat compania, au lăsat CFR cu o gaură de 4,5 miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro) iar statul român a şters datoriile la finele anului 2011 printr-o ordonanță de urgență. De ce? Adică au închis ochii la ce au furat unii în 30 de ani şi au șters datoriile?!? Păi datoriile nu se șterg ca şi cum ai șterge de pe o tablă cu buretele o problemă de matematică. Datoria aia a trebuit transferată cuiva. Și cui altcuiva, dacă nu nouă – populației?

Că dacă iei dintr-o parte, se duce în altă parte, e un transfer. O datorie nu poate dispărea pur şi simplu fără să lase o gaură în altă parte. Nu ștergi pur și simplu!

Am şi eu datorii, nu mi le ştergeți? Nu mi le şterge nimeni? Ce răi sunteți!